Orele 19,oo, trecute fix! Afară, căldură mare. În sala de cenaclu, plăcut, aproape răcoare. Jur împrejur, aceleași rafturi, garnisind pereții, încărcate de cărți, răsfoite ori citite, de-a lungul atâtor decenii, de zecile de generații ale studenților, iubitori de literatură, care s-au perindat prin acest spațiu binecuvântat cu numele prozatorului ardelean interbelic, Pavel Dan. Un spațiu – l-am numit deseori așa ‒ pentru minte, inimă și literatură.
Se desfășoară prima întâlnire după încheierea, cu brio, a secțiunii de literatură din cadrul StudentFestului (4-13 mai 2018) și utima întâlnire de cenaclu din sezonul anului universitar 2017/2018. Se va intra curând în sesiune, se vor susține examene de licență. Urmează, apoi, vacanța binemeritată!
Așadar, începe ,,ședința de lucru.” În sală, prezența este, numeric și nu doar, una dintre cele mai consistente din ultima vreme. O seară de poezie: Citesc: poetul Marian Oprea, ,,veteran” paveldanist și Anastasia Coste, anul III, Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara.
În preambul, Eugen Bunaru, face câteva anunțuri, reînnoind invitația adresată membrilor cenaclului de a participa la Concursul Național de Creație Studențească, a XX-a ediție, lansat sub chiar egida Cenaclului ,,Pavel Dan”. Urmează apoi un mic, dar nu lipsit de o oarece trăire emoțională, moment … festiv: Eugen Bunaru înmânează, din partea instituției Casei de Cultură a Studenților și, bineînțeles, din partea cenaclului, premii în cărți. Laureatele sunt: Anastasia Coste, Roxana Diaconescu, (absentă de la eveniment, plecată momentan din țară), și Mihaela Farcaș. Urmează cele două lecturi și, imediat, discuții, comentarii pe texte. Spicuim câteva impresii la cald. Eugen Bunaru arată că poeziile citite de Marian Oprea ,,merg pe linia erotică, binecunoscută, deja, o marcă a volumelor publicate de acesta până în prezent.” Riscul ar fi – opinează E. B. ‒ acela al unei manierizări, al unei autopastișări. I se par a fi mai reușite textele care transcend motivele și obsesiile erotice, (de sorginte tantra yoga, după cum ne explică autorul însuși), asumându-și o implicare mai amplă, cu unele trimiteri existențiale, sociale etc.
- B. mai remarcă folosirea rimelor interioare cu o rezononță ludică. Referitor la poeziile citite de Anastasia Coste, E. B. subliniază o evoluție evidentă în raport cu poeziile citite în perioada începuturilor sale poetice, din anul I. E. B. remarcă, de asemenea, un anume ,,curaj al asumării unei direcții poetice cvasinefrecventată de poeții celor mai noi promoții”, o poezie care, plecând de la elemente prozaice, cotidiene, își propune, ,,își asumă o miză spirituală, cu inflexiuni mistice, religioase” precum în versurile: ,,e miros de sfânt în aer” sau ,,am privit cerul cum se deschide”.
Patricia remarcă unele finaluri expresive la poemele lui Marian Oprea, unele versuri i s-au părut amuzante, zeflemitoare, frizând umorul, dar există și versuri care i s-au părut, lejere, superficiale. Poemele Anastasiei creează o atmosferă. Sunt multe secvențe poetice foarte frumoase. Gabriela numește textele citite de Marian Oprea prozo-poeme. I se pare că în folsirea apostrofului există o anumită inconsecvență în textele lui M. O. și nu înțelege care ar fi rațiunea folosirii lui. În replică, M. O. invocă o anumită tehnică de a sugera, în felul acesta, vorbirea directă. Referindu-se la poeziile Anastasiei, G. remarcă tenta religioasă, amintită deja. I se par percutante unele flashuri ale realului. Citează ca foarte reușit, în opinia ei, poemul Bastonul. Claudiu Ciobanu începe prin a sublinia că diferența tematică și de expresie dintre cele două grupaje de poezii citite este vizibilă. Marian Oprea folosește ,,cuvinte tari”, ,,folosește bine ecoul, finalul versurilor și, uneori, rimele. Anastasia are, în schimb, delicatețe, puritate, moralitate. În poezia ei nu există strigoi.” Ema Cazan: ,,la Anastasia, fiecare poem are o tonalitate distinctă.” Nu i-a plăcut Căsuța de sticlă, i se pare ,,o chestie clișeistică, romanțioasă. Nu are tensiune.” I-a plăcut mult poezia Bastonul și apreciază poeziile în care Anastasia ,,structurează o mică acțiune, sunt poezii de impact, de imaginație auditivă.” Textele de factură erotică ale lui Marian Oprea nu au convins-o, i s-au părut ,,clișeiste”, oarecum ,,plane”, le lipsește tensiunea, o anumnită ,,rupere” a discursului. Lui Ciprian Ionuț Baciu îi place poezia lui Marian Oprea, o caracterizează în termeni plastici: ,,un exhibiționism interiorizat. E foarte mișto!” Poeziile Anastasiei au dinamism, în poemul Jazz urban, distinge, (în secvența /strofa a treia, mai ales), ,,o îmbinare de pastel, de culori blânde, de simbolistică, de tensiune mistică.” . Există muzicalitate, structuri narative în poeziile ei. C. I. B. face și o interesantă paralelă între poezia Bastonul, a Anastasiei, apreciată de toți cei prezenți, și poezia lui Petre Stoica, Obiectul din vitrină. Alexandra Bălănescu subscrie la opiniile exprimate de antevorbitori. I-a plăcut și ei, în mod deosebit, poezia Bastonul a Anastasiei. Genul de poezie propus(ă) de Marian Oprea i se pare a fi un gen de poezie mai puțin cunoscută de ea, despre care preferă să nu se pronunțe. Mihaela Farcaș: ,,mie îmi place poezia lui Marian Oprea. Vine din filozofia budistă (M. O. o corectează: din tantra yoga!), e o poezie ludică, scrie brut, fără ,,rușine”. Poezia Anastasiei Coste este o poezie caldă, face trimitere la copilărie. Scrie despre frumos, despre liniște. Eu scriu despre limite.” conchide Mihaela Farcaș.
D-l Moisi Valentin e de acord cu aprecierile pozitive la adresa poeziilor citite de Anastasia Coste, care au ,,motricitate”. Lui Marian Oprea îi ,,reproșează” o anumită dicontinuitate a poemelor, d-l M. V. se declară adeptul poeziei care are o anumită cursivitate, o curgere, o structură logică. Marian Oprea despre poezia Anastasiei Coste: ,,este o poezie fină, grațioasă, angelică, cu versuri inițiatice.” Unele versuri au rezonanță biblică, apocaliptică: am privit cerul cum se deschide//și pământul cum înghite lumea…//
În finalul întâlnirii, Eugen Bunaru apreciază că a fost o seară de cenaclu consistentă, bogată în poezie și în substanța discuțiilor, a comentariilor. Urează success la examene și, tuturor, o vacanță cât mai frumoasă și cât mai bogată în trăiri poetice. Anunță și o posibilă ,,ieșire” la cenaclul colegilor scriitori din Lugoj.
Forum studențesc
