CRONICA DE CENACLU

În 25 aprilie a avut loc tradiționala întâlnire de cenaclu, (din nou în ambianța prietenoasă a cafenelei Kafka), la care a citit poezie Mariana Gunță. Cei prezenți au apreciat textele încărcate de un mesaj puternic și efectul de limbaj natural pe care elementele simple ale discursului său poetic îl conferă.

Eugen Bunaru vorbește despre etapele parcurse de Mariana Gunță de la momentul venirii sale în cenaclu (elevă în clasa a XI-a) și de la debutul său în revista Forum studențesc (2012).  E. B. vede o creștere evidentă a poeziei sale în acest interval de timp. ,,Grupajul citit se remarcă prin omogenitate tematică, două motive fiind cele care conturează un areal poetic și ridică miza poeziei : motivul unei arhaități rurale și acela al morții și al conservării unor obiceiuri ținând de ritualul de înmormîntare (în zona rurală din jud. Mehedinți).” E subliniată scriitura bine strunită precum și  folosirea unor cuvinte care sunt sugestive prin senzorialitatea și concretețea lor (se citează versuri semnificative în acest sens). ,,Ca procedeu, se pleacă, cel mai adesea, de la elemente aparent banale, de la un mic story, ca apoi să se declanșeze un declic prin care se schimbă, se răstoarnă perspectiva. Sunt prinse și unele portete fulgurante din acel mediu existențial.”  E un demers aparte, ar putea fi chiar un atu, acesta al abordării unei tematici rurale, cvasinefrecventat în poezia mai noilor generații, cu excepția câtorva tineri poeți basarabeni. Sigur, ar mai fi de lucrat pe unele texte, de eliminat un oarece surplus lexical, unele cuvinte mai puțin ,,inspirate”. În final, Eugen Bunaru îi recomandă Marianei Gunță să se decidă în vederea debutului său editorial, întrucât poeziile sale i-ar recomanda să facă acest pas important. Desigur, printr-o selecție exigentă, folosindu-se și de sugestiile unor personalități din domeniu care îi cunosc parcursul.

Lera Kelemen, care cunoaște traseul Marianei și a fost prezentă, în lecturile de cenaclu, la urcușurile și coborâșurile sale, admite că Mariana pare că revine din criză și și-a găsit vocea. Remarcă perseverența ei și motivele tematice subliniate. Apreciază – cu citate – sugestivitate unor termeni, a unor cuvinte. Recomandă o mai mare reținere privind utilizarea adjectivelor.  

Bogdan Pușlenghea apreciază aranjarea potrivită a textelor, faptul că sunt concise și se termină cu un punch line.

Ciprian Ionuț Baciu relevă că textele îi aduc aminte de copilărie, iar mulți oameni din generația lui au aflat despre ritualurile de înmormântare de la bunici. De asemenea, menționează cromatica cerului și economicitatea textelor: faptul că transmit multe în puține cuvinte. Apreciază întreg grupajul ca o reușită poetică.

Flavia Sereș spune că temele abordate nu se regăsesc în poezia contemporană, iar cuvintele simple folosite reușesc să atingă, să convingă prin expresivitate.

Marian Oprea numește poezia Marianei poezie de atmosferă, spunând că ea reușește să prindă o anume vibrație în fiecare poezie. Remacă versuri care i se par ,,geniale” prin forța lor de sugestie. Citează astfel de versuri. Îi recomandă și el să treacă la publicarea unui volum.

Anastasia Coste a sugerat înlocuirea unor cuvinte și a evidențiat structuri care atrag atenția și creează imagini interesante. Se revine la ideea ca adjectivele care încarcă textele să fie eliminate.

În finalul întâlnirii a citit câteva poeme – provocare pt. o lectură viitoare în cadrul cenaclului! – Bogdan Pușlenghea

                                                                             A consemnat Anastasia Coste

Următoarea întâlnire de cenaclu s-a stabilit în data de 2 mai, ora 19,30, la cafeneaua KAFKA. Va citi poezie ROXANA DIACONESCU

Vă invităm, cu drag, să participați!

Și vă propunem un poem marca

Bogdan Pușlenghea

mihai și teo

mihai și teo sunt doi teologi.

teo merge în parc, iar mihai se ocupă de antreprenoriat.

amândoi au un stil alert, caustic și un ton aforistic.

mihai și teo sunt niște erudiți.

își amintesc și ne amintesc cu fiecare ocazie.

mihai și teo cred/e mult în dumnezeu.

ei ies cu dumnezeu în față, de mână și puțin lateral în piața publică,

unde se laudă cu ce mult cred în dumnezeu și învață oamenii să creadă în dumnezeu, dar nu așa de mult ca ei.

mihai și teo sunt ortodocși/xiști, dar, la o adică, ar putea fi și masoni.

ei sunt libertarieni de seamă, consevatori de seamă, oameni de soi

și cultură înaltă – ținută morală obligatorie.

mihai și teo sunt plini de merit, merită multe, chiar totul; și se merită unul pe celălalt.

Fii și tu ca mihai și teo.