În chiar ajunul zilei Timișoarei, ziua Unirii Banatului cu România, 3 august 1919, s-a stins, în seara zilei de vineri, 2 august, la 77 de ani, NICU COVACI, liderul și fondatorul, sufletul legendarei formații PHOENIX, unul dintre cei mai importanți muzicieni din istoria rock-ului românesc. De fapt, (nu e o metaforă!), Nicu Covaci s-a înălțat, pe aripile muzicii sale, a trupei Phoenix, la cer… Numele său și al formației pe care a condus-o cu har și devoțiune, unice, melodiile devenite celebre, pe care le-au lansat de-a lungul atâtor decenii, vor rămâne de neșters în istoria muzicii românești, dincolo de genul în care s-au exprimat în mod dominant. E un prilej să ne amintim și de prietenia, de colaborarea lui Nicu Covaci cu poeții Șerban Foarță și Andrei Ujică în compunerea atâtor piese muzicale de excepție, având ca motive de inspirație textele poetice ale celor doi, cu deosebire a celor datorate unicului Șerban Foarță. Nu puține generații de tineri, în anii dictaturii comuniste, s-au recunoscut în idealurile de libertate, în sonurile de revoltă ale atâtor compoziții semnate de Nicu Covaci și de membrii trupei PHOENIX: Hei, tramvai (Vremuri), Canarul, Mica Țiganiadă, Mugur de fluier, Nebunul cu ochii închiși, Andrii Popa, Cei ce ne-au dat nume, În umbra marelui urs ș.a., șa.

Moștenirea muzicală lăsată de Nicu Covaci, ca lider al acestei trupe, ține deja de domeniul legendei, al posterității.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Cenaclul ,,Pavel Dan”