Cenaclul Pavel Dan din nou la Arad!
Întâlnirea de la Arad a reprezentat o binevenită schimbare de peisaj şi un prilej de consolidare a relaţiilor între scriitorii din vest. Mai exact între cenaclul Pavel Dan al Casei de Cultură a Studenţilor din Timişoara aflat sub îndrumarea lui Eugen Bunaru şi cenaclul arădean, ADN literar, coordonat de poeta şi eseista Lucia Cuciureanu. S-a citit multă şi bună poezie după cum au afirmat comentatorii: Lucia Cuciureanu, Petru M. Haş, C-tin Butunoiu, Mircea Pascariu şi C-tin Dehelean. S-au ,,desfăşurat” liric Ana Puşcaşu, Nicoleta Papp, Andrei Ene şi Marian Oprea, s-a citit şi proză – Alexandru Potcoavă -, s-a discutat pe texte, s-a povestit pe lângă texte, s-a glumit, ba am avut chiar şi fotograf! Şi chiar dacă cele peste 30 de grade ne-au ,,însoţit” pe tot parcursul întâlnirii, gazdele au creat o atmosferă foarte plăcută. Sperăm să ne revedem în curând şi la Timişoara. (A. E.)
2 poeme de Andrei Ene
fără titlu
îţi străluceau ochii
ca unei căprioare
înainte de-a fi lovită de o maşină
i-ai deşurubat ca pe nişte becuri
ca să nu mai consumi aşa mult
sentiment
acum avem pe numele nostru
doar răni adânci
şi multă sare de pus pe ele
pe masă e o carafă cu regretele noastre
lăsate la fermentat
într-o zi o să ne rupem bandajele de sub sprâncene
şi-o să ne turnăm în cap tot ce avem de zis
ce să fac eu cu firmiturile astea
eram în faţa unei case albe şi mă simţeam tare ciudat stăteam afară pe trepte
o casă bătrână & decolorată într-o zonă în care n-am mai fost într-un cartier
străin & murdar
mă gândeam ce să fac mă tot uitam în jur perdelele atârnau ca nişte plete cărunte toate ferestrele erau larg deschise ca nişte braţe dornice de-o-mbrăţişare mă gândeam dacă să m-apropii
am făcut câţiva paşi într-un coridor lung cu nişte uşi paralele
am intrat în coridor şi am văzut două uşi gemene prima era închisă am încercat-o pe cealaltă
am împins-o în forţă şi am doborât o masă ce caută masa asta dreptunghiulară aici
nu ştiu ce căuta în spatele uşii o masă plină cu prăjituri era plină plină
dulciuri bunătăţi au căzut toate pe podea le-am strâns de pe jos am pus totul
la loc n-am îndrăznit să le mănânc deşi păreau tare apetisante pătrundea în mine tentaţia
le adulmecam dar mi-am zis că mai bine nu mă-ncumet mă gândeam că mai bine nu dar până la urmă tot am gustat câteva
erau peste tot firmituri le-am adunat cu grijă mă gâdilau în palmă
un pumn plin de firmituri ce fac eu cu firmiturile astea
o atmosferă vaporoasă eram puţin derutat
vedeam ca din spatele unei perdele totul era fin & alb percepţia mi-era învăluită de parcă îmi crescuse o cataractă pe tot corpul
mă simţeam ca o fantomă eram învelit într-un cearşaf umed & răcoros eram un impostor în căsuţa aia singuratică mă simţeam ca într-o haină furată
am ieşit de acolo şi mai departe nu ţin minte ce s-a-ntâmplat
am plecat
&
nu mai ştiu decât că mă gândeam ce să fac mă tot întrebam
ce fac eu cu toate firmiturile astea ?
Colaj de E.B.
