Ne reîntoarcem, iată, la Lugoj, cu o săptămână în urmă: sâmbătă, 15 iunie…
,,Și chiar s-a întâmplat un lucru neașteptat://cu aceiași ochi vedem același lucru, dar altfel.” [Ioan Es Pop – 27 martie 1958-19 iunie 2024 (+)]. Şi, ireversibil, el, Poetul, ne-a învățat, ne reamintește, acum, în acest ,,moment” al plecării, și aici, ,,unde viața se bea și moartea se uită”, că poezia merge mai departe. Precum viața însăşi, cea mereu curgătoare. Precum Opera însăşi, a Poetului, cea mereu neîmbătrânitoare….(e.b.)
Membrii Cenaclului ,,Pavel Dan” din Timișoara la Lugoj
,,Membrii Cenaclului ”Pavel Dan” din Timișoara au poposit la Lugoj, pentru o seară de poezie desfășurată în aer liber, la amfiteatrul de la Casa Bredicenilor. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 15 iunie, de la ora 17.30. După cuvântul de deschidere al Henrietei Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale din Lugoj, gazda manifestării, a vorbit poetul Eugen Bunaru, care recent a câștigat un nou Premiu pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Timișoara. În calitate de coordonator Cenaclului timișorean ”Pavel Dan”, el a amintit că anul trecut cenaclul a împlinit 65 de ani de existență și că are o tradiție bogată, dând dovadă de o remarcabilă rezistență în fața timpului. Este, de fapt, cel mai longeviv cenaclu literar studenţesc din țară. ”Nu este un cenaclu provincial, ci unul care a dobândit anvergură națională. Periodic lansăm antologii. Eu cred că este un cenaclu de viitor, pentru rolul pe care îl joacă în mișcarea literară tânără, în mediul literar online. Avem și concursurile de literatură Pavel Dan. Este o emulație, dar și o concurență frumoasă, pe plan creativ și toate acestea împreună contribuie la profilul cenaclului”, a spus poetul Eugen Bunaru. El a amitit și câteva nume de referință din istoria cenaclului: Ion Monoran, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Mircea Pora, Gheorghe Pruncuț, Lucian Alexiu, Constantin Mărăscu, Robert Șerban și alții.
După un frumos moment de pian oferit de Anastasia Coste, oaspeții Casei Bredicenilor s-au mutat la amfiteatrul din aer liber.
Au susținut recitaluri de poezie Izabela Elena Radosevici, Cristian Căliman, Vlad Ciurescu (Lugoj, care este și colaborator ”Redeșteptarea”), Delia Costea, Valentina Botezatu, Marius Dimcea, Dan Spătariu Marian Oprea, Răzvan Stoicovici, Anastasia Coste și Octavian Hrițcu, originar din Moldova, timișorean de adopție.
Cu acest prilej, a fost lansată Antologia ”Pavel Dan” – 65 ”Carapacea de aur”, 2023, conținând creațiile majorității cenacliștilor prezenți sâmbătă la Lugoj, dar și antologiile premianților Concursului Național Studențesc de Creație Literară ”Pavel Dan” din anii anteriori, 2021 și 2022, volume îngrijite de Eugen Bunaru.
Înainte de popasul la Casa Bredicenilor, ”paveldaniștii” au fost primiți la atelierul pictorului lugojean Constantin Răducan.
Cristian Ghinea în Redeşteptarea, săptămânal din Lugoj
Trăiri, impresii la cald… La Lugoj!
15 iunie, ora 14.21 – căldura toridă și râsetele colegilor mei, Valentina Botezatu, Cristi Căliman și Răzvan Stoicovici, ne poartă încetișor, cu arhaicul tren personal, către Lugoj. Termin de editat poezia pe care doresc să o citesc astăzi și aștept „recenzia” stimabilului Marius Dimcea, colegul de compartiment. Îmi dă OK-ul și apoi ne uităm împreună peste variantele sale.
Nu peste mult timp suntem deja în centrul Lugojului. Ne bucurăm, deja, prin ferestra deschisă a micului balcon, de adierea ușoară din mirificul atelier al pictorului, al maestrului Constantin Răducan. Atelier sau poate un adevărat laborator alchimic. ,,Împărțit”, împărtășit, mai degrabă, cu însăși fiica sa, plasticiana Flora Răducan. Nici nu știm unde să privim mai întâi și întâi. Privirile ne sunt furate pretutindeni. Tablourile, instrumentele uzuale ale pictorului, decorul – toate inspiră. Un fel de muzeu viu ce ne permite pentru o clipă să ne strecurăm în mirajul estetic al artei. Îmi atrag atenția micile pete de vopsea de pe podeaua atelierului – o poezie ce nu are nevoie să fie scrisă. Imaginație fără limite.
Completăm treimea literatură, artă și istorie cu un tur al Casei Bredicenilor. Respirăm ceva mai ușor la umbră, în curte. Poeziile curg una după alta în prezența invitaților. Ne facem că nu știm când se îndreaptă aparatul foto către noi – să pară totul cât mai natural. E destins, plăcut, familiar. Ne simțim ca acasă. Actanți, poeții paveldaniști: Vali Botezatu, Cristi Căliman, Vlad Ciurescu, Anastasia Coste, Delia Costea, Marius Dimcea, Marian Oprea, Dan Spătariu, subsemnata, Izabela Radosevici și Răzvan Stoicovici, însoțiți de coordonatorul nostru, poetul Eugen Bunaru. Amfitrioni: mai sus amintiții artiști vizuali, Constantin și Flora Răducan, doamna Henrieta Szabo, manager al bibliotecii municipale din Lugoj; reprezentanți ai scriitorilor lugojeni – d-na profesoară Simona Avram, Remus Valeriu Giorgioni, Nicu Silade, director al revistei Actualitatea Literară și Cristian Ghinea, scriitor și redactor la Ziarului Redeșteptarea.
Mai trecem pe la Lugoj, când ne va surâde o nouă ocazie.
P.S. La mulți ani Cristi și Vali! Prietenii știu de ce…
Izabela–Elena Radosevici
Paveldaniștii pătrund în Lugoj
Ușa lată dădea la stradă. Mașinile levitau în prezența tentaculului de vopsea cristalizată provenit din podul conacului de la colț cu primăria. Am intrat într-o zeamă de nostalgie, când am urcat scările în spirală spre vârful unei cupole de beton și istorie. Aproape toți paveldaniștii, veniți pe șine și roți, din Timișoara. Aici e Lugojul, centru istoric şi cultural, își ziceau între ei. Am intrat într-un loc simplu, care nu părea simplu. În Atelier… Paradoxul boem mușcă din fiecare piesă de mobilier și o fac să înflorească în manieră retro-fantasmatică. Capuri de păpuși, ochi lipsă sau peste cap privesc peisajele abstracte, bizare. Am privit disociat în jur, îmbibat în ciudățenia savuroasă a intersectării timpurilor. Ascultam replici din trecut… Pictorul, maestrul C-tin Răducan, împreună cu Poetul Paveldanist, Eugen Bunaru, priveau la generațiile anterioare, împărtășindu-ne, nouă celor de azi, din aventura lor existențială și artistică. În stânga, în dreapta discutau câte doi sau singuri. Vine lume, pleacă lume, se adună creatorii lugojeni. În spatele atelierului era plasticiana Flora Răducan, fiica maestrului. Am vorbit tăcuți și nostalgici.
Jumate au ieșit la țigară, jumate citeau poezii. Am participat la ambele tabere. După ce am citit o piesă, am parcurs Parcul Copiilor. Biblioteca se pierdea în spate, când am pătruns în alt conac. Casa Bredicienilor și curtea sau grădina din jur palpitau pline de istorie și viață literară, dăinuind și azi urmele și respirația filosofului și Poetului tăcut ca o lebădă, nimeni altul decât Lucian Blaga, ale soției sale Cornelia și ale celorlați Brediceni. Cei care au făcut istorie, au pus o piatră la temelia Marii Uniri din 1919.
Lugojenii veneau, am discutat, apoi am recitat, am vorbit, apoi ne-am topit în vremea caniculară și în ceasurile cu puls, ce ne-au urmărit de la Atelierului pictorului. Evenimentul a trecut și el în istoria locului. În timpul de ieri și de azi… Ne-am despărțit, ne-am văzut de drum. De drumul bifurcat de poeziile ce-au prins rădăcini. În prezent. Și în trecut.
Vlad Ciurescu
Dedicăm acest montaj video al tinerei poezii paveldanist-timișorene unui mare poet care tocmai … s-a grăbit să plece: Ioan ES. Pop (27 martie 1958-19 iunie 2024)…
Ne rămâne să-i împărtășim, relecturând-o, opera poetică, unică și premonitorie, dăinuind în posteritatea care pentru Ioan Es. Pop tocmai a început: ,,..ieșim să arăm pământul numai noaptea,/când steaua polară îți arde spinarea cu/lumina ei înghețată.”/ ori:,, În Ieudul … meu nu se poate ajunge recurgând la hărţi turistice.” Odihnească-se în Pace!
(E.B.)
