Nu vreau

Nu vreau pasul să-l pun sub tine- ce mi-ar
creşte în gene, câtă lumină mi-ar spune cât de
goală mi-e gura şi spânul deal cum se topeşte
sub mine(?) ce-mi face în faţă marea când stau

cu degetul moale în palmă şi ascult şi ascult
– şi cine n-ar face la fel ori n-ar trece de mierea
obrazului meu verde (?)
Mi-e atât de rece în miezul soarelui cu impresia
aceasta greşită chiar de se face că mă învaţă
– lasă-mă doar o clipă s-ascult cum se macină
nisipul şi doar o clipă cum apa se smulge de nori,
– albă, ca o turmă dusă spre văi- nu vreau pasul
să-l pun sub tine, mă uită de cuvintele mele, în
acest mal nicio mână să nu-mi pună în gene
nodul ei.