E ciudat! Îmi dau seama că suntem nişte saci de stări, extrem de uşor manipulabili! Trăim în funcţie de nişte afurisite de stări.
Dacă ne trezim cu o zi mohorâtă, inspirată parcă din versurile bacoviene, sunt şanse enorm de mari să fim şi noi la fel de posomorâţi ca şi vremea. Mă irită să ştiu că bună dispoziţie are şanse să depindă de prognoza meteo.
-Mâine va fi o zi înnorată,cu temperaturi de maxim 17 grade Celsius. Vă sfătuim să nu plecaţi de acasă fără umbrelă.
Gata! O asemenea expresie poate foarte uşor să dea cu penibilă noastră fericire de pământ.
Bine, vremea e unul din infinitele motive ce ne influenţează. Oricum e ciudat cum prognoza meteo este un fel de vrajă voodo ce ne transformă parţial destinul.
Îmi dau seama că sunt un egoist în conversaţie.Fac ce fac şi parcă tot ce mi se întâmplă mie e mai interesant. Mi-am promis cândva că voi generaliza toate opiniile… Ei, poftim tărie de caracter!
Duc problema puţin mai departe. Viaţa mea e împărţită în funcţie de perioade, dominată de stări. Eram cu nu ştiu ce fata, perioada asta era dominată de o stare concretă ce îmi revine uneori în minte, în carne, în nări. Aşa se simte fraţilor. De exemplu parfumul fetei e un bun motiv de o revenire temporară a stării. Să nu vă treacă prin cap că ar putea fi vorba de cine ştie ce sentimente născute în grădina plină cu tei a lu’ Eminescu! Stările sunt adesea o combinaţie nefirească de: iritare, puţin penibil, inconfort şi mai ştiu eu ce. Sunt întotdeauna şi părţi bune în componenţă.
Am stat o săptămână la bunica mea se trezeşte o stare, am lucrat cu nişte idioţi altă stare etc… Stare, stare, stare! cuvântul ăsta începe întradevăr să fie prezent excesiv şi mă enervează la culme.
Dar hai să încerc să generalizez din nou! Stările ne conduc viata! Suntem bucuroşi, iritaţi sau mai ştiu eu cum. Depindem de stări şi trăim prin stări.
Cred că sunt oameni care se nasc cu o atitudine optimistă, iar ei pur şi simplu au felul ăsta de a fi.Tipii ăştia chiar pot zâmbi mai mereu. Evident există şi contrariul.
Cum se poate să fim atât de slabi? Parcă am fi nişte ambalaje în vânt. Orice rafală de stare, provocată de mai ştiu eu ce element al minunatei noastre vieţi, ne transformă în nişte ambalaje plimbate aiurea de pe o parte a trotuarului pe alta.
Poate reuşim să facem rost cumva de un fel de echilibru. Dar am auzit eu că atingerea echilibrului se identifică cu moartea. Asta da dilemă.
Ce bine că nu sunt cine ştie ce om super incisiv cu idei radicale, că m-aş confrunta cu o ditamai problemă, numai buna de o sinucidere. Aş fi extrem de iritat de actuala condiţie umană şi extrem de iritat că renunţarea la ea ar putea însemna moartea. Şi iarăşi, asta da problemă. Suntem ca nişte ambalaje…
Alex Condrache
Comments
Moni Stănilă
imi plac problemele astea de 19 ani gravi! e un text scris frumos, dar se simte viitorul filosof... :D si ps, nu generaliza, din contra. hai […] Read Moreimi plac problemele astea de 19 ani gravi! e un text scris frumos, dar se simte viitorul filosof... :D si ps, nu generaliza, din contra. hai sa vedem in urmatorul cum individualizezi, sau mai frumos si profund spus, cum personalizezi. asteptam noi texte si o prezentare serioasa in octombrie la cenaclu :D Read Less
miciu
nu putem sa facem mai mult decat ne duce mintea, nu? http://luciditateextrema.blogspot.com/
Damaschina
Suntem ca niste ambalaje in vant, pentru ca ne place sa ne consideram indivizi universali, ne place sa credem ca putem avea totul, ca nu […] Read MoreSuntem ca niste ambalaje in vant, pentru ca ne place sa ne consideram indivizi universali, ne place sa credem ca putem avea totul, ca nu este nimic imposibil, ca putem cuprinde ceea ce nu poate fi cuprins in totalitate. Si atunci nu stim exact ce cautam, ratacim in asteptarea unor desoperiri care de multe ori se dovedesc a fi desarte pentru noi, pentru propriile credinte. Alergand dupa iluzia universalului ne pierdem printre masele de oameni. Amestecul cu "masele" este un fel de generalizare in care alunecam fara sa ne dam seama. Pentru a generaliza trebuie sa pornesti de undeva, deci nu-ti mai fa probleme ca ai fi o persoana egoista, caci tu nu faci altceva decat sa cauti un reper, un punct de pornire. Generalul se refera la un grup de indivizi bine delimitat cu un scop comun. Persoana insa inainte sa intre intr-un grup, inainte sa devina individ, trebuie sa-si cunoasca propriul scop pentru a nu sfarsi prin a se simti ca un simplu mijloc care serveste scopului masei. Deci cunoaste-te pe tine insuti, pentru a-ti putea implini pretentia generalizarii, caci va trebui sa alegi din ce general faci parte. Ar mai fi de adaugat ca generalizarea nu este altceva decat un procedeu de reducere a informatiei care se opune cunoasterii in detaliu si da nastere stereotipurilor, pentru ca este tendinta de a clasifica cunoasterea in functie de categorii In ceea ce priveste starile, impotriva carora te razvratesti tu aici, ele au partea lor buna pentru ca iti ofera o identitate; e frumos sa ai stari, asta inseamna ca esti o persoana receptiva si empatica, starile sunt chiar conditia creatiei artistice, putem exprima doar ceea ce simti si atat cat simtim. La urma urmei suntem ceea ce simitim, iar ce simitim este influentat de propriul nostru sisitem de gandire. Armonizarea empiricului si rationalului nasc echilibrul. Adica atunci cand realitatea este compatibila cu ideile mentale proprii, te vei simti in echilibru. Dar in fine, acestea sunt doar ideile in care cred eu pentru a ma simti in echilibru, fiecare, insa, e liber sa aiba propriile idei pe care sa le aplice realitatii atata timp cat nu nasc conflicte exterioare. Iti doresc sa ai cat mai multe stari! :) Read Less
tania
bravo!!!
Julia
Mi-a plăcut : "suntem nişte saci de stări..", aşa e.. asta suntem, trăim în cercul nostru strâmt, şi ne manifestăm constrânşi de nişte reguli nescrise...Cu […] Read MoreMi-a plăcut : "suntem nişte saci de stări..", aşa e.. asta suntem, trăim în cercul nostru strâmt, şi ne manifestăm constrânşi de nişte reguli nescrise...Cu ochi cârpiţi de neştiinţă sau ideologii , plagiem pe unii şi judecăm pe alţii...cine suntem de fapt? te salut cu respect Read Less
ralu
imi place...e mai mult decat adevarat, nu doar ca traim prin stari...ne definim prin ele in societate de cele mai multe ori...si da , suntem […] Read Moreimi place...e mai mult decat adevarat, nu doar ca traim prin stari...ne definim prin ele in societate de cele mai multe ori...si da , suntem foarte vulnerabili...orice detaliu ne poate da peste cap... Read Less