„Încheiem Festivalul Internațional de Poezie Ion Monoran cu o lectură de poezie.
Vă invităm pe 𝟏𝟔 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐨𝐫𝐚 𝟐𝟎.𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐑𝐞𝐜𝐢𝐩𝐫𝐨𝐜 𝐂𝐚𝐟𝐞́ (Piața Ionel I. C. Brătianu, Timișoara), unde vom auzi poeme citite de:
𝐶𝑙𝑎𝑢𝑑𝑖𝑢 𝐾𝑜𝑚𝑎𝑟𝑡𝑖𝑛
𝐿𝑒𝑛𝑎 𝐶ℎ𝑖𝑙𝑎𝑟𝑖
𝐶𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑛𝑎-𝑀𝑎𝑟𝑖𝑎 𝐶𝑟𝑢𝑑𝑢
𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝑉𝑖𝑐𝑎̆
𝐶𝑎̆𝑡𝑎̆𝑙𝑖𝑛 𝑆̦𝑢𝑡𝑒𝑢
𝐿𝑖𝑔𝑖𝑎 𝐾𝑒𝑠̦𝑖𝑠̦𝑖𝑎𝑛
𝑀𝑎𝑟𝑐𝑒𝑙 𝑇𝑜𝑙𝑐𝑒𝑎
𝑇𝑢𝑑𝑜𝑟 𝐶𝑟𝑒𝑡̦𝑢
𝐺𝑎𝑏𝑟𝑖𝑒𝑙 𝑇𝑖𝑚𝑜𝑐𝑒𝑎𝑛𝑢
𝐴𝑑𝑟𝑖𝑎𝑛 𝐵𝑜𝑑𝑛𝑎𝑟𝑢
𝐷𝑎𝑛𝑖𝑒𝑙𝑎 𝑅𝑎𝑡̦𝑖𝑢
𝐷𝑎𝑛 𝑁𝑖𝑐𝑜𝑙𝑜
𝐼𝑜𝑎𝑛𝑎 𝑉𝑎̆𝑐𝑎𝑟𝑖𝑢
𝐼𝑜𝑎𝑛𝑎 𝐿𝑎𝑣𝑖𝑛𝑖𝑎
𝐹𝑎𝑏𝑖𝑜𝑙𝑎 𝑃𝑎𝑠𝑐𝑢
𝐴𝑙𝑖𝑛𝑎 𝐷𝑢𝑚𝑖𝑡𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢
𝑉𝑙𝑎𝑑 𝐶𝑖𝑢𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢
𝐷𝑒𝑙𝑖𝑎 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑒𝑎
𝐼𝑜𝑛𝑢𝑡̦ 𝑀𝑎𝑛𝑒𝑎
𝑀𝑖𝑟𝑢𝑛𝑎 𝑇𝑜𝑑𝑜𝑟
𝐶𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖 𝐶𝑎̆𝑙𝑖𝑚𝑎𝑛”
Text preluat de la organizatori evenimentului.
În 10 decembrie a fost Lectura Performativă -Toate lucrurile vor rămâne în același setup la Librăria Două Bufnițe. Tineri poeți au recitat din Ion Monoran, Șerban Foarță, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Petru Ilieșu și Daniela Rațiu. Cei care au citit au fost Mădălina Aldescu, Anastasia Stigelbauer, Marius Dimcea, Fabiola Pascu, Nelu Antocian, și Nicoleta Bilcec.
„Deși am mai participat în trecut la Festivalul Ion Monoran, anul acesta am simțit experiența festivalului în alt mod. La lectura performativă „Toate lucrurile vor rămâne în același setup”, tineri poeți, printre care am avut bucuria să mă număr, au citit din scriitori marcanți pentru literatura care abordează Revoluția din 1989 (unii prezenți în sală, alții prezenți cu sufletul, prin textele evocate). Și cred că acesta este rolul festivalului: de a-i aduce laolaltă pe scriitorii de acum și de atunci, iar mai mult decât atât, de a nu uita.”
Anastasia Coste (Stiegelbauer)
„Onorant, cu respect și admirație. Așa aș putea cataloga ziua de vineri. Am avut ocazia să citesc din cartea „Pas des Deux” un text de-al regretatului domn profesor Daniel Vighi. Am citit apăsat, fiecare cuvânt așezat, bănățenește, solemn.
Textul a fost despre mama Leana. Un text frumos, curat. O povestire din viața de zi cu zi a domnului profesor; despre momentele când oamenii „se duc la ăi mulți”
S-a lăcrimat în sala rămasă tăcută iar după lectură, am mers emoționat să o îmbrățișez pe doamna Lia, soția domnului Vighi. Lui Viorel Marineasa i-am strâns mâna, solidar cu durerea pierderii bunului său prieten. „Tusea și junghiul” spuneau ei cândva.
Toți invitații am citit frumos. Toți, sper eu, am adus cinste textelor și autorilor. A fost un eveniment plăcut în care părea că rezonăm împreună, și noi și cei plecați „la ăi mulți”. „
Marius Dimcea
