AGERPRES
Eugen Simion, către intelectuali şi politicieni: Să apărăm identitatea românească, participând la concertul lumii europene
Academicianul Eugen Simion afirmă că identitatea românească, participantă la concertul lumii europene, trebuie apărată în faţa unui globalism care acţionează în toate domeniile.
„Mă adresez în general parlamentarilor români şi în general oamenilor care au o responsabilitate în această ţară. Şi mă adresez şi intelectualilor români, oamenilor de ştiinţă, umaniştilor, profesorilor din această ţară. (…) După părerea mea – am o anumită vârstă, am trecut prin toate, începând cu al Doilea Război Mondial, până la Revoluţia din ’89 şi de atunci, 30 de ani, prin toate discuţiile noastre din anii ’90 ş.a.m.d. – este un moment în care trebuie să apărăm ceva, foarte important. Şi cel mai important este identitatea românească”, a spus vineri preşedintele Secţiei de Literatură şi Filologie a Academiei Române într-un mesaj adresat la evenimentul dedicat Zilei Culturii Naţionale de la Ateneul Român.
Simion a susţinut că „în lume acţionează acest proces de globalism, în toate domeniile, începând cu economia, cu legile juridice”.
„Francezii resping globalizarea, pe care o numesc mondializare. Să fim atenţi. Noi nu avem tăria, nu avem vechimea, nu avem forţa pe care a avut-o în lume şi încă o are limba franceză şi cultura franceză, umanismul lor şi politica lor culturală pe care au dus-o. Noi suntem o cultură mai mică, o cultură modernă, pentru că abia avem vreo 200 de ani, deşi, mă rog, avem rădăcini mai vechi. Noi trebuie să fim atenţi la acest element de identitate. (…) Elementul naţional, pe care unii vor să-l scoată din literatură, spunând că în locul literaturii, inspirându-ne de la americani, să se vorbească despre feminism, să se vorbească despre minorităţile sexuale… Bun. Literatura poate vorbi şi despre aceste fenomene care aparţin lumii contemporane, dar literatura exprimă o limbă, limba exprimă o naţiune, naţiunea are o identitate”, a arătat Eugen Simion.
El consideră că „această identitate, care participă la concertul lumii europene, trebuie apărată şi trebuie apărată nu de Europa de la Bruxelles, ci de Europa de la Bucureşti”.
„Idealul nostru este ‘omul desăvârşit şi întreg’ de care am tot pomenit, pentru că îmi place această formulă, care este astăzi românul european, un român lucid, un român care nu se ruşinează cu trecutul, cu istoria lui, care ştie să aleagă şi să folosească tradiţiile lui, care să nu-şi părăsească această înţelepciune şi această experienţă şi valorile pe care noi am reuşit (să le păstrăm n.r.) într-o istorie foarte grea. Să nu uităm că toate provinciile noastre istorice au fost ani, uneori sute de ani, sub stăpânire străină. (…) Ce nebunie este în capul nostru să uităm de această experienţă, ci să nu luăm ce e bun din ea. Să nu fim nişte localnici de un localism conservator, ruginit, ci, dimpotrivă, să ne deschidem spre Europa, să intrăm în cultura europeană cu partea noastră de valoare, cu valorile noastre”, a spus academicianul.
Fostul preşedinte al Academiei Române consideră cultura europeană drept „o noţiune abstractă”.
„Cultura europeană este o sumă a culturilor naţionale. În această sumă avem şi noi locul şi rostul nostru. Să fim atenţi la aceste aspecte. Este foarte important. Să ne apărăm limba noastră, să o apărăm din interior de neglijenţa, de inerţia, uneori de prostia noastră. Să apărăm istoria noastră, să n-o desfigurăm prin manualele şcolare. Şi cultura şi literatura română”, a încheiat Eugen Simion.
Academia Română a sărbătorit, vineri, Ziua Culturii Naţionale, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, în condiţiile impuse de criza sanitară, fără public, evenimentul fiind înregistrat şi transmis ulterior de radio şi televiziune.
În cadrul manifestării, despre importanţa acestei sărbători au transmis mesaje patriarhul BOR, Daniel, preşedintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi iniţiator al Zilei Culturii Naţionale, acad. Eugen Simion, şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual.
Alocuţiunile au fost urmate de un concert susţinut de Filarmonica „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu.
Confirmată legislativ prin Legea nr. 238/2010, la propunerea academicianului Eugen Simion, Ziua Culturii Naţionale este sărbătorită în data de 15 ianuarie, când este marcată ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. AGERPRES/(AS – autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
Poeta Ana Blandiana afirmă că şi-ar dori ca Ziua Culturii Naţionale să fie trăită la fel ca în anii ’80, când cultul lui Eminescu rămăsese unul dintre puţinele mijloace de apărare sufletească, 15 Ianuarie devenind Crăciunul poeziei româneşti.
„În anii ’80, când cultul lui Eminescu rămăsese unul dintre puţinele noastre mijloace de apărare sufletească şi ziua lui de naştere era contragreutatea care ne salva de celelalte aniversări din aceeaşi lună, 15 Ianuarie devenise pentru noi Crăciunul poeziei româneşti, o sărbătoare adevărată, purificatoare, printre cele oficiale toxice. Mi-aş dori să fim în stare să trăim aceeaşi zi, Ziua Culturii Naţionale, cu aceeaşi intensitate de atunci”, a subliniat poeta, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
În opinia sa, faptul că românii au, la propunerea Academiei Române şi prin votul Parlamentului, o zi a Culturii naţionale reprezintă „îndeplinirea firească a unei datorii, iar faptul că ea se suprapune în calendar zilei de naştere a lui Eminescu nu poate decât să-i amplifice semnificaţia”.
Scriitorul Radu Paraschivescu afirmă, cu mâhnire, că Ziua Culturii Naţionale reprezintă „o coajă care nu îmbracă aproape nimic”.
„Putem sărbători Ziua Culturii Naţionale când analfabetismul funcţional a atins 44% din populaţia României? Când la muzee se strâng oameni o dată pe an, când se anunţă intrare liberă? Când bugetul pentru cultură al tuturor guvernelor a oscilat şi oscilează între revoltător şi jalnic? Când am avut miniştri care nu descoperiseră tainele acuzativului cu prepoziţie? Când valoarea pieţei de carte din România e de trei ori mai mică decât a celei din Ungaria, care e de două mai mică decât ţara noastră? Când atâţia şi atâţia oameni declară – unii, fălos – că nu citesc nici măcar o carte pe an?”, se întreabă retoric scriitorul, într-o declaraţie acordată AGERPRES.
Radu Paraschivescu spune însă că este dreptul fiecăruia să sărbătorească această zi.
„Cine vrea să sărbătorească e liber să o facă. E dreptul lui. În ce mă priveşte, nu sunt în stare să celebrez o coajă care nu îmbracă aproape nimic”, precizează scriitorul. AGERPRES/ (AS – autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Biblioteca Judeţeană Timiş „Sorin Titel” organizează un workshop dedicat Zilei Culturii Naţionale, în cadrul căruia prezintă volumul „La noi, în Eden”, de Nicolae Popa şi Colecţia „Retroscript”.
Toţi actorii Teatrului pentru Copii „Merlin” Timişoara au alcătuit un emoţionant moment de poezie intitulat „Dor de Eminescu”, care va fi difuzat de vineri, ora 8,00, până duminică, ora 0, pe pagina de Facebook a teatrului.
Muzeul Naţional al Banatului va avea porţile deschise între orele 10,00 şi 18,00, cu intrare liberă, pentru toate expoziţiile din Bastionul Theresia, şi anume, „Patrimoniul sub reflectoare: Cartierul Elisabetin şi Netti dr. Diel – o lume într-un cufăr; „Evoluţia Cetăţii Timişoara în grafică”, „Secunda Mare”, „Exponatul lunii ianuarie – Patine din oase de animale”, precum şi pentru exponatele Muzeului „Popas”.
Seara, de la ora 19,00, toate evenimentele se mută online.
Opera Naţională Română din Timişoara va marca Ziua Culturii Naţionale prin transmiterea online a concertului „Centenar”, dedicat Marii Uniri, concert care a avut loc în noiembrie 2018. Spectacolul a fost realizat cu participarea soliştilor Narcisa Brumar, Lăcrimioara Cristescu, Nicoleta Colceiar, Nina Zaharescu, Crina Vezentan, Cristina Vlaicu, Gabriela Toader, Cristian Bălăşescu, Bogdan Zahariea, Gelu Dobrea, Marius Goşa, Octavian Vlaicu, alături de formaţia camerală Incanto Quartetto şi de Corul operei şi a avut un repertoriu din creaţia românească.
Filarmonica Banatul din Timişoara va prezenta online Medalionul Coral „Mihai Eminescu”, în cadrul căruia vor evolua Corul „Ion Românu” al instituţiei, condus de dirijorul Iosif Todea şi soliştii Maria Oniţa, Alina Todea, Iosia Balteş, Cristian Ardelean şi Lucian Oniţa. La pian – Sorin Petrescu.
Teatrul Naţional din Timişoara va transmite online spectacolul „Eminescu”, creat de Ada Lupu Hausvater.
Spectacolul este dedicat dublei aniversări a Zilei Naţionale a Culturii şi a naşterii poetului Mihai Eminescu. Versurile şi proza lui Eminescu, înlănţuite cu gândurile celor care l-au cunoscut cu vorba, cu fapta sau cu spiritul, recompun în spectacol un inedit traseu al vieţii marelui romantic al culturii româneşti – al omului şi al artistului. Spectacolul, înregistrat cu ocazia primei aniversări a Zilei Naţionale a Culturii, în 15 ianuarie 2011, îi reuneşte pe actorii Ion Rizea, Doru Iosif, Victor Manovici, Cătălin Ursu, Valentin Ivanciuc, Alecu Reus, Colin Buzoianu şi Romeo Ioan şi poate fi vizionat pe site-ul Teatrului Naţional Timişoara, pe pagina de Facebook a Teatrului, precum şi pe canalul YouTube. AGERPRES/(AS – autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea)
Citiţi şi:
15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale
Timiş: Programe dedicate Zilei Culturii Naţionale, în întâlniri directe sau online cu publicul
Alba: Expoziţii şi recitaluri de Ziua Culturii Naţionale, transmise on-line
