***
şi azi se mai întâmplă minuni repere-s filmele de dragoste-n pielea goală pline de promisiuni ce nu se opresc aici îi stimulează şi pe cei mari şi pe cei mici pe inhibaţi pe dezinhibaţi (până la infinit) bărbaţii cred că ştiu femeile ştiu dar au uitat sunt de patru ori mai multe le-am numărat ar putea să facă şi între ele amor pentru că n-au dragoste nici cu noi nu vor apoi se plâng că n-au cu cine
***
sfânta şi soborniceasca biserică spune că-i păcat (oare?) să scrii să pictezi să cânţi cu deştele femeilor între picioare chiar dacă atât de mult ne place şi se pogoară suprema înţelegere eterna pace n-ai voie nici să-ţi pupi iubita-n fund chiar dacă filmu-i cosmic profund în evu mediu era pedepsit amoru oral erai închis prin gratii te uitai la bal dacă la spovadă te pâra slujnica sau stăpâna
***
indiencele-s mai calde mai uşor abordabile au altă deschidere mentalitate cultură civilizaţie la ei religia cu şcoala-i jumi-juma prind informaţia din zbor acolo şi pământu-i rugător zeiţele femeile fecioarele-şi deschid înţelegerea cunoaşterea apoi izvoarele simţi fluviu sfânt căldura liniştea prin zâmbete şi-ncurajări tacite-ţi dau de veste că o să vă-mpliniţi rotund ca-n poveste îţi ridică energia aspiraţia te protejează te determină acolo nimeni nu se termină să-nceapă iar a doua zi de mici fac asta e un străvechi obicei de când Krishna a iubit simultan 12.000 de femei (le-a indus stări de extaz) chiar dacă bărbaţii-s slabi leneşi beţivi atei îi transfigurează-n zei (la noi e invers) câte-o mioriţă îşi plimbă nazurile sub fustiţă îl vor pe Don Quijote am merita ceva mai bun de noi depinde să facem referendum să nu ne prindă la anu la fel moş crăciun
***
cine nu sare nu vrea schimbare cine stă pe loc nu are noroc scandările-s bune pentru tribune bine că s-a dus luna plină m-am enervat singur într-o maşină uitată de semafor m-a prins necuratu mi-a furat energia cu care aş fi vrut să scriu mai bine poezia e nevoie de o schimbare de mentalitate ca femeile să fie salvate ele o duc cel mai greu că-nţeleg mai puţin mai cresc şi copii femeia care nu sare de la cratiţă-n mădulare îşi merită soarta nu vrea schimbare
***
să zicem aşa femeile noastre fac menaj goale în mici oraşe mari capitale îşi lasă privite formele sublime ca occidentului să-i meargă bine scapă şi de inhibiţii câştigă şi bani cam cât le-ar da Johannis în câţiva ani a primit sugestii a fost rugat obligat de verii lui de cumetrie să nu mărească salariu minim pe economie ca să câştige cât mai mult ei cărora nu le pasă de copii sărăcie femei eroinele noastre trimit banii acasă să aibă copii mâncare pe masă Johannis le-ar fi dat doar ceai şi sfaturi să le ţină de frig pentru el nu-i puţin
***
m-am săturat de vorbe politică promisiuni filme regizate după scenariști nebuni o femeie goală-i plină e condiția minimă altfel e greu pe pământ măcar vara să umblăm goi poate s-o lipi curaju de noi în special femeilor le lipsește nu se simt bine nu-s împlinite asta le doare vă roagă să le ajutați cu lungi excursii între picioare
***
vine primăvara cu fustele-i mini crețe suflate de vânt sângele meu de țăran se trezește la viață păru pubian a-nceput să-nflorească aroma lui are puterea a o sută de plante de leac lenjeria intimă a zbughit-o pe geam vine primăvara cu cohortele ei de dorințe
***
apa curge murdăria se spală nudismu ajunge pe culmi păru privea peste umăr dincolo de coapsă ea se-ntoarce spre ea o mângâiam cu degetele ei a clintit noaptea ca toate sensurile să se pună de acord
***
la-nceput munții pluteau pe ape se găsea ușor mâncare amoru era liber poezia umbla goală îndrăgostită de fiecare se-ntindea lascivă pe bolți eram sclavu cu care stăpâna se arăta pe la porți
