***
cunoașterea-i putere doar la-nceput vor strălucitoare mărgele
vai de cei ce le duc în eroare de cei ce le păcălesc ca negura-n uitare călătoresc
par angelice sfioase delicate până vor să pună ordine-n toate
când crezi că-s împlinite vor noi teritorii dinainte gândite
fiul tău de opt ani trebuia al nostru în loc de femei are-n cap mașini de clasă
tu-n altă viață crezi că ți-ai câștigat pâinea cu fundu de aia ești atât de sexoasă
plouă ninge e frig e bine de-un timp se uită chiorâș pământu la mine mintea fuge se-ntreabă se-nvârte prin casă așteaptă sexu flămând să ne cheme la masă să ne-mprospăteze să se cunoască să poată-mplini
sihăstria-n mișcare vine o vreme pentru fiecare sexu-i dincolo de ce intuim
ei zic iubiți-vă da nu știu cum să-ți împlinești alesele fără să-ți pierzi muniția pe drum
***
multe erau de adăugat de șters
pe Ana Panescu am abordat-o din mers cuvinte devreme târziu
veșnicia e un continuu orgasm cu chip auriu
mi-a dat adresa n-a răspuns n-am insistat
trebuia
un”să mai întâlnesc un suflet pereche un îngeraș o bombă sexi ca ea
avea magnetism elocință îți lua ceva de pe suflet când gângurea și imaculata-i rochiță
o evocam când mă-ntorceam în mine de la grădiniță
din toate erele din toate părțile mă atrăgea
și femeilor le era foame de-mpreunarea cu ea
pentru că sunt cum sunt pentru că am fost cum am fost am fost surghiunit
am scris n-am iubit
***
sexu-i aducere aminte că ai trăit mai mult pentru cuvinte
atât de mult a așteptat răbdarea l-a încurajat
ne va conduce ortodox pe unde încă nu a(m) fost aproape toți aproape toate
tânjesc după el ca vorba după fapte ca luna după șoapte la predică învățămintesexu de multe ori o ia înainte(știe fără să știe) strategic (deschizător de) se oprește să fie ajuns din urmă sexu-i ca drumețiile pe munte labirint punte sexu tău de prin Parâng de mână poate nu-l mai strâng sexu iubitei iubitului e și al tău nimic în sine nu e rău
***
ca o ploaie de vară lumina se strecura între sâni
bruma, sora zăpezii fila trecători
bruscată de jandarmi pietrele se-ntorceau obosite de la muncă
secretele se dezbrăcau singure dedesubt pământu duduia de plăceri
fiecare poartă-n el o capodoperă ce-nvață să umble
a fost pomenit domnu Vighi își pregătea ziua pentru lecturi
***
a cui o fi seara asta-n care fiecare femeie poartă-n ea aroma unui copil scriu până fac pârtie până când cuvintele ajung mari înaintez pînă la lizieră păsările fac duș oglinda se concentrează convoiu de apă nimic de zis când pescuiești pe apele tangăi s-au unit fricile să se-ncurajeze