*
mi-am strâns venele ca pe nişte funii pe cilindri
pot sa beau o cafea fără să leşin
în drum spre casă
tu
deşirându-mi-te în palme
ca un făt
avortat
pot sa beau o cafea fără să leşin
în drum spre casă
tu
deşirându-mi-te în palme
ca un făt
avortat
aştept să iasă chirurgul
cu un cheag
în cutia de tindichea
să ameţesc printre pereţii care mă conduc
niciunde
pentru că in ultimele zile
am fost ca un mort
în putrefacţie
îi ţin şi pe ei cu cârlige în spate
scuipându-mă.
**
într-o zi o să te înfigi în brazii ăștia
în drumul pe care nu-l știi
te târăști mort
ca pe o unghie uriașă care zgârie asfaltul
adâncindu-te
în propriul mormânt
aerul va avea același miros de primăvară
mașinile de care ți se lipesc umbrele
pasta neagră a pixului
în palme vei strânge mințile nebunilor
nimic mai simplu.
