divin etern-adorabil
fundu’ Luminiţei e mult mai frumos decât tot ce s-a scris despre ea
el este pus în relief de două picioare lungi şi frumoase cu siguranţă
viaţa i-ar fi fost ternă de nu s-ar fi pregătit tot timpu’ pentru amor
fremătând de plăcere de multe ori în camera cu oglinzi şi-a răsfirat
şi-a pierdut degetele în valea cea minunată de unde miresme se ridică
îmbietor lin susură pârâiaşul de ambrozie şi nectar băutura celor aleşi
fundu’ artistei e atât de frumos încât e păcat să faci dragoste cu ea în alt
fel decât pe la spate în faţa eternei lui frumuseţi îngenunchează până şi
homosexualii cerându-şi iertare pentru rătăcirile lor şi vina de a nu-l adora
mereu sublimu-i fund e cu mult mai frumos ca o capodoperă de artă în faţa
acestui nud rotitor criticii literari privesc fascinaţi jocu’ de lumini şi umbre
scriind cronici vii pline de vigoare şi duioşie jumătate din ele vor lua marele
premiu pulitzer celelalte vor lua marele premiu nobel în pofida voinţei
preşedintelui care a zis s-a terminat cu romantismu’ gata cu poezia în faţa
fundului Luminiţei politicienii grei ai timpului păstrează momente de reculegere
implorând mila divină pentru fărădelegile lor în faţa divinului fund soldaţii
ofiţerii subofiţerii salută în pas de defilare în faţa mirificei lui frumuseţi
dispare orice formă de egoism acum fundu’ ei e şi al nostru însă adevăratu-i
fund e cu mult mai frumos ca orice închipuire omenească
