galben aşternutul aricilor şi becul pocneşte sub
pâlpâirea negrilor fluturi ?
Nu-ţi pune gânduri sub odihnite tâmple
– goale încăperi de chibrituri şi iala mişcată de un
stor micuţ de papucar- pe foi cu scrum de vară şi-n
galbenul dimineţii, plesnesc pe ceaţa de-i prinsă
s-apară.
Schimbă-mi perspectivele astrale de-s joaca
pereţilor tăi şi cântă cu sunetul lor ‘sirena va adormi’,
intră pe o uşă ce roade înăuntrul palmelor, aleargă
râsul cu raţiunea şi gândurile sub odihna paharelor
de apă- se vor topi luminile,
ceară pentru vasul meu;
nu-ţi scrie, din gânduri, mărunte gânduri de-s roşii
cu toarta ruptă, un picior îndoit la care stepele s-au
uitat în alergătura noastră, de toate ce-ţi scrii
pe foi, şi de mine, dimineaţa asta diferită
ştie muri.